Happiness???

Agonisesc memorii si ti le destainui in porti de cate o zi. Tind spre perfectionism..desi, sunt sigura ca nu am nicio sansa sa-l ajung macar.. am impresia ca ma pot apropia cu asa buni prieteni . Am realizat ca esti un zero barat cand fundatia ta se destrama si nu exista nici macar un picior de lemn in care sa te sprijini. Eu am gasit piciorul , nu pot sa alerg..dar pasesc incet si hotarat spre absolutul temeinic. Din cand in cand tu iti faci loc in viata mea si vi cu o carja si cu o mana de ajutor. Alte ori pleci si dureaza luni de zile pana ma recuperez. Cateodata vreau sa-mi tai piciorul..ma gandesc ca apoi te vei intoarce si imi vei da ambele tale maini :o3..e un risc prostesc.. iar eu sunt prea fricoasa ca sa mi-l asum..acum imi frec mainile una de alta si imi e frica sa nu le pierd si pe ele...:)