Ai ramas acelasi! Hoinarul incarcat cu surprize si obstacole.Iti cer acum sa ma eliberezi de povara unui viitor prestabilit.Lasa'ma sa-mi desenez singura drumul pe care voi pasi fara sa-mi fie teama ca tu ma pandesti dupa fiecare curba xD...
Hello! :)
We all have stories we never tell.
marți, 7 decembrie 2010
Vulnerabila
Am pasit cu incredere in prima cafenea pe care am gasit-o in drumul meu. Am trantit neintentionat usa la perete distrugand intimitatea celorlalti. S-au uitat la mine cu fete speriate ca la un zombie. Am pasit clatinat la o masa din apropiere si am fluturat timp de 5 minute Meniul. Nimic special, voiam o cafea.Ei, bine da...uram drogul acela dar aveam nevoie de un impuls acum, sau mai bine zis de un puls, pentru ca simteam cum inima avea sa se opreasca nu peste mult timp...M-am asezat langa pancarta pe care scria mare cu majuscule NEFUMATORI. Toti priveau chipul meu inocent, insa nu aveau habar cata impertinenta se putea ascunde in spatele lui. Aveam de gand sa-mi fumez propriile ganduri fara sa imi pese de obiectiile propriului meu ego, dar mai ales de obiectiile celorlalti. Am comandat o cafea, iar chelnerita mi-a aruncat o privire suspicioasa pe sub genele arcuite fals de la prea mult mascara. Mi-am spus : ,,Asta ce dracu mai vrea? Un buletin sau un act de identitate? Chiar arat ca un copil de 7 ani sau doar fata inocenta ma tradeaza?'' Am repetat schimband comanda. Am ales totusi o ciocolata calda..super iar aveam sa imi continui viata inerta fara prea multe evenimente conspirative. Intre timp am scos din geanta niste poze. Ei bine atunci am tras primul meu fum. Mi-am oglindit chipul in imaginea incredibil de prafuita de trecerea inexorabilului timp. Eu eram schimbata, noi eram schimbati. Am incercat sa tusesc sa scot urmele reziduale de fum din plamanii mei pana nu era prea tarziu, dar deja era prea tarziu se infiltrase intr-un mod grosolan in tesutul plamanilor . Am trecut la urmatoarea: aici eram amandoi ceva mai fericiti,.. ne puteam compara in mod cert cu doi prosti indragostiti. Nu am mai putut suporta! Plamanii mei sufereau deja destul. Desi nu fusesem decat un fumator pasiv intr-o cafenea inspirand doar fumul care venea de la fumatori, logic.. am transformat pozele in probe adevarate care sa dovedeasca primul meu viciu . Asa au devenit doar niste chistoace pe fundul unei scrumiere! Stupid..ce cauta o scrumiera intr-o incapere destinata exclusiv nefumatorilor? Atunci la toate bolile mele am adaugat si alergia acuta la prostia omeneasca. Mi-am scos o agenda din geanta si am completat lista la rubrica locurilor PE UNDE NU MAI CALC! Am plecat plangand si scarbita de tot, insa dupa ce am lasat un bacsis gras pentru ,,dragutza'' chelnerita. Sper ca si-a savurat ciocolata calda fara incidente, pentru ca in acel moment eu aveam prea multe de facut. Eram preocupata sa fug de mine, acum..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu