The sound of missing you...

          Ma cufund intr-o letargie molipsitoare..Stai departe de mine. Acum uit de toti si tot din jurul meu. Ma apasa o dorinta istovitoare : sa ma las purtata de subconstient. Dar imi e frica de obscuritate,..Simt conturul unui gol adanc. Doare numai cand incerc sa patrund in interiorul lui. Simt sangele cum zvacneste, cum pulseaza prin venele ramificate in mii si mii de capilare. Simt setea de viata, setea de cunoastere:) .. Realizez ca golul se umple, dar de ce nu se vindeca? Se cicatrizeaza, alaturi de celelalte si nici pe asta timpu nu il va lua in seama. Se cufunda in ignoranta; cu fiecare secunda care trece. Aud in surdina sunetul marii. Imi amintesc naivitatea de a pune o scoica la ureche si de a asculta nestingherita marea. Soarele ma invaluie in caldura binefacatoare, apoi ma arde fara mila. Iar tu nu esti aici, sa ma vezi cum ma supun unor chinuri groaznice spre placerea mea sadica. Numai asta ma face sa mi te alung din ganduri, sa uit de tine si de fiinta ta adorabila. Imi invadezi gandurile, imi umpli pagini care acum ingalbenesc sub sigiliul timpului efemer. Nu pot sa te uit. Nu vreau sa fac asta. Ma dor toate, dar nu ma voi opri pana cand nu voi deveni scrum.Orice ca sa uit de tine, de zambetul tau fermecator, de infatisarea ta. Ma eclipsezi, stiai? Tot ce am mai frumos, in fata ta dispare, devine fara valoare. Ce ciudat`. Si acum in ultimele clipe gandurile mele te adora. Le esti indispensabil. Nu e obsesie! E un simplu sentiment de dor acut. Imi lipsesti enorm` :x. Doar gandul ca nu m-ai uitat ma mai tine in viata. Eu inca mai pastrez amintirile vii, ultimele care mi-au mai ramas. As vrea sa stiu ce ai facut cu ele? Unde le-ai ascuns? Le-ai ingropat undeva intr-un colt de suflet, convins fiind, ca nu vei mai avea niciodata nevoie de ele? Sau le-ai dat foc fara regret, in asteptarea necunoscutului? Poti fi intruchiparea perfectiunii intr-un cadru imperfect. Poti fi mai mult decat stiu ei. Dar nu mai poti sa fi tu insuti. Am plecat. Am crezut ca pot sa ma ascund. Merg spre neant. Acum vreau sa imi adun gandurile intr-un cufar, si numai din cand in cand sa ma aplec sa-l sterg de praf. 
                                                                          Imi lipsesti enorm` :x  

Sortita …

               ,,Sortita pieirii. Imi spun: asta e tot ce poti? Ce a spulberat toate acele vise, sperante? Unde ai ascuns increderea aceea profunda, uneori absurda si toate acele incurajari? S-au stins ca un gand frumos ce cauta lumina celesta prin intunericul obscur. Le-am pierdut in amintirea ultimei frunze de toamna. Si orgoliul? Unde ti-ai lasat acel orgoliu crancen, excesiv..dar totusi copilaresc?!  Cum ai putut sa te abandonezi pe tine insuti in aceasta lume plina de jivine. Ti-ai permis sa-ti pierzi controlul pentru o singura clipa, iar acum mila dispretuitoare iti umple inima. Daca mai ai asa ceva. Esti sigura ca nu ai abandonat-o langa cufarul de amintiri? Oricum totul e inutil acum. Sunt prea scarbita de tot. Aud o voce interioara  care ma indeamna sa plec. Sa  inchid si ultima conexiune cu aceasta lume triviala. Ma inunda sentimentul de neputinta.Este singura usa care se mai deschide inaintea mea. In fata unei umbre, o moarte stearsa.Nu stiu de ce nu pun punct acestei suferinte tumultuoase. Ma invaluie un dor flamand, chinuitor. Imi las trupul in voia durerii. Scancesc ca un copil inocent si imi ascund curajul in spatele unei expresii umile.Nu ma voi ierta niciodata ca am indraznit sa te parasesc in mijlocul acestei lumi parsive.Stiu ca iti cer prea mult sa ma ierti, dar cutez sa ma apar si in ultima clipa de razboi. O urma de orgoliu inca imi mai pateaza suprafata neteda a inimii. Se bucura de un ultim puls, se pregateste de o ultima bataie. Ultima lacrima se usuca pe buzele abadonate de sarutul tau.M-ai transformat intr-o epava, care se pregateste sa ancoreze pe fundul marii, ce se vaieta, urla ca o orga colosala.Sunt sortita uitarii. Greseala a fost a mea, ca te-am parasit, a ta ca m-ai lasat sa plec.Acum e prea tarziu pentru regrete.

                  Ma bucur de ultimul gand pe care ti-l port, de o ultima amintire a privirii tale.Ma cutremur la gandul ca e ultima data cand iti vad chipul angelic.Imi va lipsi farmecul unei priviri, expresia unui gest fara rost.Te-am parasit intr-un abis unde nu ma vei putea gasi. Vreau doar sa gasesti fericirea in lumea asta oarba. Invata sa privesti dincolo de exteriorul ostentativ, creat sa te prinda in mrejele lui. Si nu uita ca am murit de dor. Nu uita sa privesti mereu astrul ceresc menit sa te calauzeasca spre  neprevazut. Si nu uita : sa nu ma uiti. Voi dainui pe veci.Voi fi cu adevarat al tau inger:). Ma voi ascunde in spatele vantului molcom sa te ajut sa strabati fiecare strada pustie.. Nu fugi de mine, pentru ca vei fugi de tine insuti! “

         .. si cand s-a stins...un colt al universului a palit usor in amintirea fiintei ce l-a vegheat.Acum, alta stea se naste in dorinta impietrita a marii de cristal..           

♥Aaaa:)),  si vreau sa multumesc tuturor:">..Pentru ceea ce sunteti, pentru ce ati facut pentru mine.Si in primul rand, pentru ca ma inspirati doar prin simpla existenta:"> ♥

                   

Not like the movies :)

     Au trecut aproape 2 luni..aproape de cand nu am mai scris nimic. Hmm.. Aj` fi putut sa fac asta zilnic, dar cu ce rost?! Adica subiecte sunt destule si as fi putut sa-mi folosesc imaginatia ca sa scot ceva constructiv, daar neeeaah!! Mai pe scurt eu:d Imi este mai usor sa povestesc atunci cand nu am ce face~ decat  dupa o intamplare recentaa. 

     Vara asta a fost plina. Si nu ma refer la plina in felul in care te gandesti tu cand citesti asta. Nuu. O vara plina nu inseamna mai multe locuri insemnate pe harta ta de calatorii. Sau mai multe foldere in Pictures, pe care poti sa scrii fiecare loc vizitat. Atatea poze ca sa imortalizezi fiecare moment. 8-| Gresit !! Use your imagination, your mind..your soul.  Ma refer ca a fost plina de provocari la care nu m-as fi asteptat nici in ruptul capului. Mintea mea o ia raznaa numai cand isi amintestee. Suficiente emotii, sentimente cat sa imi provoace o rana deschisa. Uite asa mai am ceva de facut in timpu` scolii. Sa incerc sa o vindec. Sau poate nu` :-? Am ajuns sa ma atasez atat de usor de fiecare persoana care imi iese in cale. Unii ar putea spune: What a shame?! Ei bne gandeste-te cat de ciudat e asta pt mne ;) Oricum asta va fi cu siguranta temporar, nu ma caracterizeaza. :))
     Incepe si scoala..Ahh, cine s-ar fi gandit ca mai e asa putin ? Asa putin pana la sti tu.. Liceu. Asa putin pana voi fi nevoita sa imi iau din nou la revedere. Oricum abea astept :x Da, da..poate chiar imi doresc. Adica mor de nerabdaare. Totul nou, si in sfarsit pentru ca trebuie..pentru ca e firesc si la momentul potrivit x(. 
     Pana atunci mai e putin..doar foarte putin pana va scrie clasa a VIII-a pe fiecare coperta a caietelor mele :)) O adevarata provocare..:)) Deja suna ca si cum mi-as construi in minte scenariul unui film horror:d but ..how a film is made? Oooh urmeaza replica aia tampita. cu : maine e facut din fiecare zi de azi :)). Dar ce rol voi jucaa?:> Who I am ? It's a secret that you'll never know. Si acum va urma : X.O.XO. Gossip Girl :))) [ app daca nu ai vazut deja serialul uita-tee!!! e bestiaal 8-> ]
     Dar mai am o sansa..in fact, more than one.. sa adaug cateva impresii despre vara asta :). Voineasa:x mai e o sapt 8->
                                                   Va urmaa:> ..